de la vadu pe grindul ghituc

Am trecut la Vadu pe langa o ruina de fabrica (foto 5 de jos in sus, este pe fundal). Ne-am dat cu presupusul: combinat chimic? fabrica de peste? fabrica de stuf? Ne-a lamurit un cioban la intoarcere: “Aaa, pai e fostul IMR“. IMR? Intreprinderea de metale rare!!! Wow ce treaba, nici prin cap nu ne-ar fi trecut ca am avut asa ceva in Dobrogea. S-ar fi extras aici titan si zirconiu din aluviuni. De la fabrica, pe langa lacurile patrate de pescuit sportiv, am intrat pe limita Grindului Chituc (cel putin asa reiese din cercetarile mele) pe un  drum de placi de beton. Am mers mult pe acest drum, mandri de noi ca exista in pustietatea grindului ceva de beton (cu multe capcane, deci sofati cu viteza minima). Stanga-dreapta ai un peisaj deltaic fascinant- apa, stuf, egrete, pescarusi (si ce-or mai fi, pasari pe care ochiul nostru nu le-a identificat), culori galbui si rosiatice imbinate cu ochiuri albastrui de apa inghetata.

Am savurat acest peisaj, curiosi totusi ce e la capatul drumului. Finalul “soselei” ne-a luat prin surprindere. Un rondou in mijlocul pustietatii. L-am botezat “drumul de nicaieri”. Surprinzator pentru ce atata truda sa faci un drum de beton care nu duce niciunde? Lipseste un semafor 🙂 .Ce facem, intoarcem? Ei, as!! De la rondou se desprind 3 drumuri prin nisip. Hai prin mijloc! Si uite asa am chinuit masina pana cand drumurile noastre au devenit atat de inundate incat am fost nevoiti sa abandonam aventura. Am fi continuat noi pe jos, ca doar ne stiti, mergem pana la capatul pamantului, insa ideea ca m-as fi udat pana la gat nu mi-a priit. Am notat pe harta calatoriilor inca un obiectiv de atins cand se va imbunatati vremea si am intors masina (cu mari regrete).

Domnul cu mioarele despre care va povesteam ca ne-a dat ceva indicatii turistice de prin imprejurimi ne-a intrebat daca am ajuns pana la Periboina. Mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama ca omu` vorbeste romaneste. Cand am inceput sa pricep limbajul (ciobanesc-mioritic), am luat informatii despre locatie, dar vizitarea ei se amana tot pe cand va fi vremea prielnica.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *