de la vadu pe grindul ghituc

Am trecut la Vadu pe langa o ruina de fabrica (foto 5 de jos in sus, este pe fundal). Ne-am dat cu presupusul: combinat chimic? fabrica de peste? fabrica de stuf? Ne-a lamurit un cioban la intoarcere: “Aaa, pai e fostul IMR“. IMR? Intreprinderea de metale rare!!! Wow ce treaba, nici prin cap nu ne-ar fi trecut ca am avut asa ceva in Dobrogea. S-ar fi extras aici titan si zirconiu din aluviuni. De la fabrica, pe langa lacurile patrate de pescuit sportiv, am intrat pe limita Grindului Chituc (cel putin asa reiese din cercetarile mele) pe un  drum de placi de beton. Am mers mult pe acest drum, mandri de noi ca exista in pustietatea grindului ceva de beton (cu multe capcane, deci sofati cu viteza minima). Stanga-dreapta ai un peisaj deltaic fascinant- apa, stuf, egrete, pescarusi (si ce-or mai fi, pasari pe care ochiul nostru nu le-a identificat), culori galbui si rosiatice imbinate cu ochiuri albastrui de apa inghetata. Continue reading “de la vadu pe grindul ghituc”